Journal

138

Mă întreb ce s-ar întâmpla cu viața mea dacă aș face ordine de câte ori se face dezordine? Ma uit în jur și e clar că azi nici măcar nu am încercat să fac asta. Am pus, în schimb, mâncarea în cuptor și apoi pe masă. După toate câte se strânseseră în jurul meu ar fi trebui să fiu destul de alarmată și sub presiunea a prea multor lucruri de făcut, uneori, tocmai când îmi e mai greu chiar așa fac, dar nu astăzi. Pentru că azi am trăit ceva mult mai important: am băgat de seamă cum copilul mic s-a făcut mare, cum nu s-a agățat de picior, cum a venit și a spus că a făcut pipi, cum s-a jucat lângă fratele ei după ce a mărunțit verdeața în micul robot, cum eu am putut să fac unele lucruri singură. Nu mai repede, nu mai încet ci singură. Noate nună, mami! și a adormit.

De dimineață, am fost la piață să cumpărăm legume proaspete. La întoarcere, am virat de pe străduța îngustă și am intrat pe strada principală înspre casă. Pe banda cealaltă o cisternă frânează din viteza mult peste limită chiar în dreptul nostru. Privind la toată scena, am putut oberva cum partea din spate se clatină desupra noastră. Cât a lipsit să se răstoarne peste noi? Zece kilometri în plus pe ceasul vitezometrului? Un cârcel la piciorul drept al șoferului? Se poate muri și din prostie. Mi-am adus aminte de racheta chinezilor care cobora cu viteză înspre Pământ. Putea cădea pe uscat dar n-a căzut. De ce? Eu, sincer, m-am uitat spre cer o vreme pentru că suntem în controlul vieților noastre până se întâmplă ceva ce nu e în controlul nostru. Întâmplarea de azi mi-a adus aminte de un exercițiu: „Închide ochii și imaginează-ți cum a fost viața ta până acum. Încearcă să surprinzi cât mai în detaliu, cum te-ai simțit, ce ți s-a întâmplat, cum ai trăit. Bun. Imaginează-ți acum că vine un demon și vă spune că va trebui să retrăiți viața de până acum din nou și din nou și din nou, pentru eternitate. Fiecare bucurie, fiecare necaz, fiecare durere. Ce i-ați răspunde? „Fugi de aici, ești un diavol!” sau „Ești un zeu și ceea ce ai spus este divin!”. Dacă v-a trecut prin minte acest gând, o să transforme sau o să vă distrugă.” (Conceptul eternei reîntoarceri, Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, citat aproximativ)

1 gând despre „138”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s