Ce lungă pare vara când în aprilie sunt 23 de grade și ești deja bronzat. Sau când calci zi după zi pe iarbă verde și copilul are deja zgârieturi pe picioare. Glicina a înflorit și este parfumată. Ce lungă pare vara când ai timp să urmărești în fiecare zi bondarul care o vizitează. Ce încet… Citește în continuare În tihnă.
Lună: aprilie 2020
Căruțul cu cărți
“- Radu, cum să se numească orașul acesta pe care l-am construit? - Orașul Tot la Fix, mami. Orașul în care oamenii merg doar la serviciu și acasă.” Nu mă pot abține să nu povestesc despre cărțile Victoriei Pătrașcu. Atâtea câte avem (și avem câteva) sunt povești pe care le-am citit de zeci de ori… Citește în continuare Căruțul cu cărți
Exercițiu
Acest articol este un exercițiu de scriere liberă, temă pe care am avut-o la un seminar online de poezie cu minunata Rupi Kaur. “Lasă-ți subconștientul să lucreze” ne-a spus iar într-o zi în care eu nu am simțit neapărat frică a ieșit acest text plin de temeri. E pandemie și la mine în minte. Se… Citește în continuare Exercițiu
My number 1
M-am întrebat dacă va fi un tip amuzant. Apoi a venit pe lume sora lui și se pare că se pricepe foarte bine să distreze un bebeluș/un alt copil/o fată. M-am întrebat dacă este un tip ambițios. Iar el mi-a spus “Hai, să construim cel mai mare castel din viața noastră.” M-am întrebat dacă e… Citește în continuare My number 1
Ileana rotativa
Ileana rotativa este o fetiță care tocmai a învățat cum să străbată distanța de la covor, la canapea sau de la fotoliu, la bibliotecă. Ea se rotește, se rostogolește imediat ce se trezește sau chiar înainte să adoarmă. Se rostogolește ca să ajungă la Radu, la 7 dimineața (și douăzeci de minute fix), se apropie… Citește în continuare Ileana rotativa
Happy to be alive
“Băi, e normal să fie atât de bine pentru noi într-o perioadă atât de grea pentru alții?“ Mi-a părut rău de cum am scris. Ce gând frivol, mi-am spus. Și apoi mi-am dat seama: așa funcționez eu. Nu am fost eu aia călcată de o mașină chiar pe trecerea de pietoni și am făcut din… Citește în continuare Happy to be alive
Patru jumate
“- Tati e de vină. - Alex nici nu era acolo, nu este vina cuiva, a fost un accident. Lasă-mă sã dau cu betadină. - Da, un accident. (suspină) A fost gheșealaa meaa, nu mai fac asta niciodată! Plânge Radu cu o mică tăietură la baza nasului. - Lasă-mă să dau cu puțină betadină! -… Citește în continuare Patru jumate
“- De ce mi-ai făcut poză? - Ca să am la ce să mă uit atunci când vei crește și o să locuiești în altă casă.” Într-o zi vei veni în vizită iar eu îți voi spune “Radu, tocmai mă uitam la poza asta de când aveai tu patru ani” și o să te iau… Citește în continuare
Vești de la țară 4
Vineri. Vremea e frumoasă. Când soarele e pe cer, uit. Ieșim în curte. “Nu e voie cu haine de copii în tambulină“, îmi strigă Radu, în pijamale, fără maiou sau chiloți, după ce alergase prin curte în șosete desperecheate. Mici diferențe. Nu e ca și cum am avea motive să ne schimbăm dacă nu vrem… Citește în continuare Vești de la țară 4