Lună: ianuarie 2019

A fost cu mine câteva luni. De când era mic, mic până acum când se fâcuse cât o nucă, umblă vorba că așa de mare se făcuse. A apărut de la efort, spune medicul. E adevărat că cel mai mult m-a durut dupa semimaraton și apoi s-a cumințit dar eu tot l-am scos să văd… Citește în continuare Fuse chistul și se duse

Ai zis "iartã-mã! n-am vrut" Brusc, n-am mai simțit nevoia să împerechez toate afurisitele alea de șosete. Dar de ce țip? De am zis afurisite și mai ales de ce sunt atât de furioasă? Doar ai zis "iartă-ma, n-am vrut" și tu spui asta rar. Pe loc m-au calmat cuvintele tale dar frica de moarte… Citește în continuare Ai zis.

În bucătărie se aud doar tacâmurile scrâșnind ușor pe porțelan și picăturile ploii lovind transparentul ferestrei. Înâuntru e cald, mâncarea e bună, oamenii la fel. Mă uit îndelung pe fereastra mare, spre câmp. Printre crengile negre și ude ale prunilor din spatele casei zăresc un singur loc nearat, unul singur între toate cărările negre de… Citește în continuare „Cât la sută sunt rău, cât la sută sunt eu, cât la sută sunt bine?”

Stăteam amândoi întinși pe pat când m-ai învățat jocul acela cu tavanul. Aveai câteva luni, puține, și priveai îndelung la tavan. Îmi puneam capul lângă al tău și priveam și eu din dorința de a face asta împreună. Am descoperit atunci cât de simplu și relaxant era. Tavanul nou pentru tine, jocul de-a relaxarea nou… Citește în continuare I am not a mood killer

Nu am știut dintodeauna cât de important este să spui "te iubesc". Nu mi s-a spus mai așa de mult după ce am mai crescut iar comportamentul adulților din jur se traducea mai mult ca fiind opusul. Apoi, într-o zi de vară când eu eram adolescentă, un bebeluș s-a născut în familia noastră. Ea era… Citește în continuare Cel mai frumos cadou

(Radu în prima zi de grădiniță) Astăzi din nou pe holurile grădiniței după trei săptămâni. Același miros pe care Radu îl va recunoaște și peste 30 de ani. El privea curios panoul pe care stau de obicei lucrările din ziua respectivă. Astăzi este gol, orele abia s-au reluat. Intrăm și își dorește din nou să… Citește în continuare Viitor elev

Astăzi a fost duminică. Ce de-a șaptea, cea de odihnă. Cu siguranță nu a fost descrisă cea de cumpărături așa cum a ajuns sărmana în zilele noastre. În ce societate oare se mai confundă ziua de odihnă cu cea de cumpăraturi sau relaxarea cu shoppingul? Nu într-una echilibrată, desigur, căci ce este echilibrat în a… Citește în continuare Cum aș fi vrut să nu pierd ziua!

Cam așa a început mailul celor de la ArteKino Festival când m-au anunțat filmul câștigător la secțiunea votul publicului. Am primit linkul cadou de la Ana: Filmele din secțiunea votul publicului au putut fi urmărite gratis toată luna decembrie. Eu am aflat de ele abia la final, probabil că și Ana la fel. Printre otite… Citește în continuare And the winner is..

V. este o femeie înaltă, corpolentă. Își mișcă des capul ca și cum și-ar aranja părul atunci când vorbește iar în ochii ei căprui nu vezi neapărat durere. Deși toți cunoscuții ei știu. S-a măritat devreme, nunta a fost un aranjament. S-a măritat cu un psihopat dintr-o familie de psihopați. Toată lumea îi știe. Extrem… Citește în continuare V for violență